Sunt sătulă de campaniile politice de pe stradă, de pe facebook, de oriunde. Nu contest nimic din ceea ce se face, dar uleiul sau cizmele ce se oferă în prag de alegeri reprezintă un gest al mitocăniei. Ies la vot, pentru că trăiesc într-o ţară liberă, pentru că nu vreau să las pe altcineva să decidă în locul meu şi pentru că nu-l doresc nici pe Iohannis, nici pe Ponta. Nu mă interesează cine din ce partid face parte, şi nu îmi voi încălca principiile doar pentru a fi ca toată lumea.
Nu vreau nici România lucrului bine făcut şi nici o Românie unită. De fapt, dorinţă ar exista, dar nu mă amăgesc, ştiind că după numirea unuia dintre candidaţi, nu va exista nici una dintre aşa-zisele Românii. Ies la vot, pentru că nu vreau să se folosească alţii de dreptul meu. Nu cred nici în Ponta, nici în Iohannis. Mă sperie România de mâine. Nu intenţionez să rămân într-o ţară în care nu am viitor. Nu intenţionez să le ofer copiilor mei un sistem în care se construiesc mai multe biserici decât spitale, un sistem de învățământ care este învechit și din păcate nu aduce nimic nou, un sistem în care politica decide cine va fi preot la o biserică, un sistem în care nu mai există principii și valori. Nu îmi doresc așa ceva!
Politica nu m-a pasionat nici măcar o singură dată. Am senzația că politicienii sunt niște mașini sedate, dar dacă le pui baterii funcționează mult, prost și fără rost. Ies la vot, pentru că țin la dreptul meu, un drept câștigat cu greu.
Ce va aduce Ponta și Iohannis? Taxe, impozite și șomeri?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu