E tot ce vreau și pot să spun

 Mulțumesc! Singurul cuvânt pe care azi vreau să-l spun! Vreau să mulțumesc mai înainte de toate lui  Dumnezeu pentru că mi-a dat putere să depășesc  problemele ce mi s-au pus în față pe neașteptate. Să-i mulțumesc pentru că-mi dă lacrimi suficiente pentru a plânge, pentru că în fiecare zi îmi dă câte o lecție. Mulțumesc pentru că m-a lăsat să trăiesc, mulțumesc părinților ce mi-au dat viață. Mulțumesc tatălui meu pentru că și-a asumat responsabilitățile față de mine, că mi-a fost cel mai bun tataă și cel mai bun prieten, mulțumesc că mi-a dat ochii și puterea lui, mulțumesc pentru tot! Mulțumesc din nou unui om ce azi mă susține necondiționat. Mulțumesc mamei mele, care face mari eforturi ca mie și fratelui meu să nu ne lipsească nimic.  Mulțumesc  familiei mele pentru că mă face fericită. Tot acum și aici mulțumesc prietenilor puțini, dar buni din viața mea. Mulțumesc iubirilor mele trecute  că m-au învățat să iubesc și să iert. Mulțumesc gunoaielor care există pe lumea asta, incapabile să-și trăiască propria viață, gunoaielor care au crezut că luându-mi prietena, prietenul sunt prima speță a umanului.  Mulțumesc profesorilor care m-au încurajat, care m-au învățat și care mă învață. De altfel, mulțumesc și celor care mă discreditează. Și asta înseamnă ceva! Mulțumesc „prietenilor” care se cred prefecți. Câtă ipocrizie! Un prieten adevărat nu-ți pune în față perfecțiunea lui, ci adevărata persoană. Căci, nu e om care să nu greșească......Dar, mulțumesc!

                                                                                 

Mulțumesc!   Ai să-mi mulțumești și tu cândva!!!