13 aprilie 2013

The Symposium of Students in English


În jur de 100 de tineri cercetători, studenţi şi masteranzi, au participat la cea de-a optsprezecea ediție a simpozionului studențesc The Symposium of Students in English, care s-a încheiat, azi la Timișoara. În cadrul simpozionului, tineri cercetători din Alba Iulia, Cluj, Craiova, Oradea şi Utrecht au susţinut lucrări în domeniul anglicisticii și al americanisticii. De altfel, au avut loc  workshopuri , dezbateri, precum şi  evenimente culturale.          Organizată de Departamentul de Limbi și Literaturi  Moderne  al  Facultăţii  de  Litere,  Istorie şi Teologie de la Universitatea de Vest, cea de-a optsprezecea ediţie a simpozionului studenţesc naţional  a reprezentat o bună ocazie pentru organizatorii voluntari de a-şi dezvolta abilităţile de a munci în echipă şi de a lucra la dezvoltarea un proiect, abilităţi care le vor fi utile în cariera pe care o vor urma după absolvire. Participanții s-au bucurat de prezența  scriitorului  irlandez Philip Ó Ceallaigh, care a citi din cărțile sale  vineri , la Porto Arte.  În plus, azi, acesta a susținut  și o prelegere despre Saul Bellow, la Universitatea de Vest.


10 aprilie 2013

Se repetă istoria

E târziu. Mereu a fost târziu. Pentru mine totul a întârziat și am dus parcă asupra mea un blestem ce nu mai ia sfârșit. M-am săturat să fiu omul acela care să dăruiască, dar să nu primească, acela care să zâmbească și de fapt ....Da...Oamenii sunt niște „chestii” cărora nu le pasă decât de ei....Viața e o drăcie care te distruge în fiecare zi, viața este lecția care mi-a pus capac.
Vreau să mă deconectez de la tot, vreau să mă regăsesc... în caz contrar, voi fi învinsă, iar eu nu mă știu decât învingătoare....

9 aprilie 2013

Lecție de viață

Lecția de viață este asemenea unei misiuni pe care omul a primit-o la naștere și trebuie să o rezolve pe parcursul întregii vieți.
Fiecare persoană primește câte o lecție în astă viață. Nu de puține ori aud „vai, câte lecții mi-a dat viața asta”.! Nimic în viața asta nu este întâmplător. De pildă, lecțiile de care avem parte pot avea sau nu, un rezultat benefic. Însă, rezultatul acestora depinde doar de noi. Spre exemplu, am întâlnit oameni cu lecții de viață dure, foarte dure și nu s-au dat bătuți.  Au plâns, au suferit, au căzut, dar sunt sunt în picioare. Au rezistat!!!  Dar, și oameni care au considerat că dacă viața le-a dat lecții dure ea nu mai are rost și încep să se distrugă încet, dar sigur.
Dar, lecția ta de viață care e?
Lecția mea a început cu mult timp în urmă, nu-mi amintesc exact când și unde.  Sau, mai bine spus nu îmi amintesc care a fost prima lecție. Însă, știu că una dintre ele mi-a marcat viața și probabil acel gen de lecții ne fac mai puternici, sau ne distrug. Totul depinde de noi. Decesul tatălui meu a fost o lecție dură, a fost cea mai dură lecție, dar eu am ieșit cumva din acea durere și am văzut esența lecției. Am învățat să nu renunț niciodată, pentru că orice sfârșit este un nou început. Am avut tentații să renunț la multe lucruri, dar ceva nu m-a lăsat. Acel ceva a fost voința mea, voința de a învinge și nu de a mă lăsa învinsă. Te poți plânge de nenorocul tău mult timp, dar nu așa va interveni binele în viața ta. Tu ești responsabil de ceea ce faci, de ceea ce simți,  de ceea ce spui. Tu ești arhitectul propriului destin!
Viața mi se pare un test grilă. Dumnezeu îți dă mai multe opțiuni, iar tu alegi, deci nu mai e Dumnezeu responsabil de alegerile tale. Și, cum  în lumea în care trăim este  foarte dificil să alegem, noi, oamenii, ne grăbim și luăm deciziile mai puțin bune.
Așadar, atenție! Nici eu, nici ei, nici Dumnezeu, nimeni de fapt, nu este responsabil pentru ceea ce pățești tu. Tu,doar TU ești stăpânul tău!!!
Iar, dacă urmează să mi se spună ”Greșești”!! Ei, bine!  Această greșeală m-a ajutat să fiu ceea ce astăzi sunt și sunt fericită....
Ești ceea ce vrei să fii!

8 aprilie 2013

Momente din viață

        Momentele din viața noastră rămân asemenea unor monumente ce vor fi făcute scrum, sau nu.  Îmi amintesc de mine în trecut, de acea persoană mai mult tristă, prinsă în ghearele unui monstru.
                                                                                  Brusc, am realizat cât de important este să zâmbesc, să trăiesc, să deschid ochii și să-mi dau seama că  acum responsabilitatea este ceva ce trebuie manifestat și față de cei din jururl meu.  Sunt momente în care retrăiești clipele trecutului, însă nu mai au valoarea aceea. Cu ochii ațintiți spre viitor și totuși, trăind prezentul mi-am reamintit că acum, aproape un an mi-am schimbat viața. De fapt, viața mi s-a schimbat cu multă vreme în urmă, însă schimbarea din acea luna de mai, din acea zi de 26 mi-a adus noroc. În urmă cu un an viața mea devenise un munte de grăsime, eu devenisem un balon, gata să se spargă. Teama de medici m-a costat, dar voința m-a ajutat. Nu mi-a fost prea ușor să mănânc 200g/zi, dar nici prea greu, ținând cont de faptul că nu mâncam în exces, deci...lucrurile nu au fost mega dificile, dar nici floare la ureche.
Dar, ce mai contează? Când te gândești la tine, la sănătate și chiar mă motiva trecutul meu să redevin omul ce am fost. Omul acela plin de energie, de curaj, de frumusețe. Pierdusem totul, doar din cauza greutății. Azi, însă lucrurile s-au schimbat. Nu azi, ci de un an, dar, având în vedere faptul că mai e puțin și se împlinește un an de când mi-am schimbat stilul de viață, mănânc și trăiesc sănătos. Asta am învățat! Asta vreau să transmit și altora. Pentru că, deși nu eram obeză, dar fiind și scundă nu aveam avantaje prea mari, mă simțeam dată la o parte. Genul acesta de oameni au de suferit. Din păcate, nu-și dorește nimeni kilograme în plus, unii avem probleme care trebuie luate în mâini devreme, la alții problema este programul. Eu, de exemplu îmi făceam griji cum o să mănânc ciorbă, friptură și salată la ora 14, dacă sunt la facultate. Sunt persoane care lucrează, au un program plin, dar mesele se pot decala, pot fi înlocuite, prin urmare , nu este imposibil.

O mare greșeală este înfometarea. Slăbim 5kg în 3 luni și punem 10kg într-una singură. Foarte multă lume mă întreabă cum am slăbit. E adevărat, am ținut un regim alimentar pe o perioadă de 3 luni foarte strict, dar nu doar acel regim, ci și sport. N-am fost la sală, dar am făcut camera spațiu de zumba, de alergări, abdomene etc.  E adevărat, nu doar camera mea devenise spațiul unde-mi desfășuram activitatea, ci și camerele de hotel. Anul trecut , fiind în practică la București îmi făceam sute de griji că mă voi îngrășa, despre cum voi mânca. Eiii....n-a fost problemă.  Mâncam și dansam. Chiar mi-e dor de acele zile.
Ăsta e doar unul dintre momentele ce mi-au schimbat viața, ce m-au schimbat. Cu siguranță, fiecare   vârstă are farmecul ei, problemele ei, dar, până la urmă asta e viața.

Unui om îi este mai ușor să înțeleagă anumite lucruri dacă îi sunt împărtășite cu drag.

Întreaga viaţă fizică funcţionează în concordanţă cu legile naturale. În clipa în care-ţi aminteşti aceste legi şi le aplici, stăpâneşti viaţa la nivel fizic. Ceea ce ţie îţi pare a fi pedeapsă - sau ceea ce numeşti rău sau ghinion - nu este altceva decât o lege naturală care se manifestă.