Plimbarea mult dorita...

Cred ca fiecare dintre noi isi doreste un lucru foarte mult. Eu de exemplu imi doream de foarte mult timp, dinainte sa ajung in Timisoara sa  ma plimb seara pe malul Begai ...Mi-as fi dorit sa fi fost acolo , langa mine...sa privim impreuna stelele, dar....Nu ai fost tu.....a fost Simona....Visam la aceasta plimbare seara...Nu e mare lucru, pentru unii ...asta e nimic, dar pentru mine...a fost ceva minunat....Si cum sa nu fie? Stateam  pe malul apei, priveam cerul, imi doream sa gasesc o stea careia sa ii pun un nume, apoi incet mi-am indreptat privirea catre apa...Aerul cald ma linistea, imi oferea sansa sa imi pun gandurile in ordine...Luminile ce se oglindeau in apa au devenit brusc sursa mea de inspiratie...A fost o seara frumoasa....Cu ochii atintiti catre apa, gata sa lacrimez....ma gandeam la acea seara si ...ultima, cred...cand am fost la Herculane...Plimbarea pe acel pod, vantul cald, zambetele noastre, promisiunile...dar, mai ales....iubirea...Este adevarat a trecut mult timp si trebuie odata sa trec peste....sa nu ma mai mint, sa uit, sa zambesc...sa fiu frumoasa, dar, cum sa fiu frumoasa daca nu sunt fericita? Acum , probabil apare intrebarea...unde este frumusetea daca in minte ai numai lucruri triste?  Poate ca in lucrurile triste este fericirea, sau poate acolo a ramas...zambetul meu, frumusetea mea ....te-ai gandit vredata ca vei ramane marcat de anumite evenimente din viata ta? Eu nu....Si credeam ca sunt puternica, dar...nu sunt asa puternica...Nu ma victimizez...pentru ca ,chiar daca nu sunt asa puternica am reusit sa fac lucruri pe care persoanele cu mai putine griji..nu au reusit..Poate nu au vrut....Nu am de unde sa stiu....Mi-as fi dorit ca plimbarea mult dorita sa fi fost cu tine...sa fii alaturi de mine, sa ma incurajezi.....mi-as fi dorit...macar amicitie sa fi ramas din totul...macar din respect pentru timpul investit....Hmmm!!Poate sunt eu rautacioasa....Mi-as fi dorit sa stau sa vorbesc cu cineva care sa ma asculte si sa-mi spuna ceea ce tatal meu imi spunea: ``toate lucrurile se vor imbunatati``..dar, nah...cer multe(sunt pretentioasa) ...Unde sa gasesc eu asemenea oameni, cand nu cunosc decat 3-4 ...si-n plus cum sa obligi pe cineva sa stea langa o pustoaica....Daca iubirea noastra nu a fost atat de puternica sa ma asculte, de ce ar face un om care nu are habar cine sunt, ce sunt...asta?....Si...intr-o seara asa frumoasa....M-a prins plimbarea de aseara....As vrea sa se repete...si , poate intr-o zi voi face dintr-o plimbare ...una in care tu sa nu mai poti exista...in care sa fie un nou El....sau poate nu?....Nimic nu poate fi mai frumos decat sa privesti luna plina, stelele....martorii nostri....sa asculti apa.....sa simti adiere vantului si doua maini ce-ti cuprind fata ....insuflandu-ti speranta , zambet, putere, prietenie, caldura...........


Si nu sunt trista.....Dar, a fost minunat....

Surpriza!!!

Surprizele in viata mea apar zi de zi....placut sau nu, cert este ca isi fac aparitia .....Ieri...din fericire am avut o surpriza placuta.....am trecut un test( nu vorbesc de un test suprem...destul de simplu, chiar) pe care puteam sa jur ca nu-l voi lua. Mai mult de atat, joi cand l-am dat am iesit din sala cu ochii in lacrimi si cu o furie pe mine, caci nu concepeam faptul ca am uitat atatea lucruri...Imi faceam morala in sinea mea si ma gandeam ca nu am ce cauta la Jurnalism...Atat de dezamagita..Apoi, am decis sa nu clachez ``E doar un test, o sa fie bine!``...Urasc partea cu o sa fie bine, dar ce era sa fac...ma autosugestionam ...e ca si cum ai vedea unul mort, plin de sange si o alta persoana langa ea mintindu-se ``o sa fie bine``...Cum sa fie bine, daca el e mort?....Mda...nu am inteles niciodata partea cu ``o sa fie bine``....De abia acum am vazut ceva, ceva.....Dezamagita si convinsa ca voi pica testul mi-am luat cartea si mi-am zis: ``Daca il pic acum, data viitoare voi fi felicitata, nu voi avea nicio greseala``...Ciudat, nu?....Dar, surpriza...L-am luat! Nu-mi venea sa cred...Mult timp am fost dezamgagita  de faptul ca ma omor sa fac ceva si nu-mi iese nimic....Nu de putine ori am simtit ca muncesc aiurea, ca nimeni nu apreciaza munca mea....Raposatul de taica-miu imi zicea ``Adi va veni si vremea sa fii apreciata, nu dispera``.....Cum spuneam nu a fost extrem de greu acel test, dar problema era ,este si va fi ca daca nu lucrez UIT.....Imi place sa invat si ma ambitionez si mai  tare cand cei din jurul meu sunt multumiti, chiar daca putin, dar sunt....Acum sunt asa debusoalata cu ochii umflati in cap.....m-a prins ora 01:30 citind la o carte...si abia astept sa termin cu sesiunea...sa imi iau si alte carti...Ador  sa intru in lumea cartilor, sa invat de la acele personaje....dar, cand ma apuc de o alta si o alta carte...parca nu mai stiu nimic....Test trecut....acum Examene luate.....va fi bine sau nu, cert este ca pot si nu renunt  :D :D