Vise, iluzii, speranțe....toate distruse...Așa simplu se distrug ....Ce să fie oare?Să fie de vină oamenii care au prea multe vise? Sa fie cei ce au iluzii și spernațe ?Să fie oare cei ce le distrug?
Nimic în astă lume nu este întâmplător, iar cineva îmi spunea pe facebook că „întmplătorul este nimic„, oare? O zi faină de sâmbătă m-a adus din nou aici....Stând și căutând pe net diverse lucruri am zis „Hai frate să mai scriu ceva că mai e puțin și intru in sesiune„..„ Ce repede trece timpul....Nici nu am realizat cum și cât. Sunt momente când îmi vine să plec de aici cu primul avion, tren, mașină ce-o fi, dar există mijloc de transport pentru o lume mai bună. Mi s-a luat de oamenii aștia care nu sunt capabili decât să facă rău...Și cum? Simplu, își bat joc de viitorul altora pentru a și-l construi pe al lor..De ce?De ce nu își pot face un viitor fără să distrugă altul?.....Poate că cea mai bună lume este și va fi mama mea....Omul ăsta blând și calm mă ascultă mereu (chiar dacă nu-mi și dă dreptate mereu) este lângă mine sufletește când toți presupuși mei colegi mai aruncă din când în când cu noroi în mine și se oftică pentru că nu pic, că nu cedez....Nu pot ceda,....nu voi face asta niciodata.....ce sa fie oare ce mă ține mereu în picioare? O să sune aiurea, dar cred că tatăl meu este ....Îmi este dor de acel om puternic , care nu aș fi crezut că o să plece vreodată din viața mea, motiv pentru care vreau sa cred ca am puterea cu care el a dus o boala 14-15 ani...putere de a face față la tot și toți. Sunt sigură ca în fiecare dintre noi există ceva puternic...Unii au puterea de a distruge, dar nu această putere este de ajutor ....ci , puterea vindecării....Mă simt norocoasă , pentru că încet , încet îmi răspund singură la întrebarile ce le-am adresat altora cândva și mi-au întors spatele....Mă simt un om minunat, pentru că am multe vise și știu că am puterea să le pun pe picioare....Nu știu multe, pentru că în fiecare zi învăț ceva....Sunt un copil orfan de tată de aproape un an, dar sunt norocoasă că am o mamă și un frate....Nu sunt un geniu, dar pot deveni.....Nu renunț la vise, doar pentru că cei din jur nu cred în ele/....Nu renunț să cred doar pentru ca „prietenii„ mei își dau arama pe față zilnic.....Ce să fie oare?
E timpul.....e medic....prieten....durere, bucurie, dragoste , ură......dar timpul este totul...iar eu mai am timp de multe.....Fă-ți timp și mergi înainte!....
