30 octombrie 2013

Farfuria îndrăgostiților

Astăzi am decis să-mi pun povestea într-o farfurie. O farfurie ce s-a golit și s-a reumplut. Nu știu cum sunt alții, dar știu cum sunt eu, iar reînceperea unui nou capitol în viața  mea se aseamnănă cu o farfurie. Din acest motiv am și ales acest titlu.  Îmi place să transmit oamenilor bucuria și tristețea mea, pentru că și ei fac asta. Nu sunt mulți, dar sunt buni. Acum să vă spun despre farfuria îndrăgostiților: 

A început într-o zi de vară, o zi călduroasă de iunie. Un simplu contact vizual a fost suficient. Iar, acum mă gândesc la vorba unui prieten care-mi tot spunea că atunci când te aștepți mai puțin, se întâmplă. Cam așa este! Nici nu mă așteptam ca acea zi de vară să fie și ziua care-mi va reumple farfuria. Nu știu dacă suntem potriviți, suflete pereche (cum se spune), dar știu că a umplut golul din inima mea, iar asta e suficient. Chiar și certurile noastre sunt constructive, iar micile tachinări nu lipsesc. Separat suntem mici, dar împreună suntem imenși. Totuși, partea urâtă (pentru că mereu există una) este că timpul se scurge și eu pierd noțiunea lui. Să fie de rău? Dragule, farfuria noastră așteaptă să fie colorată și doar împreună o putem picta. Separați suntem diferiți, împreună suntem la fel....



P.S: Orice îndrăgostit poate avea o farfurie, însă idealul constă în păstrarea ei întreagă, căci spartă și lipită nu mai este aceeași.

Un comentariu:

  1. Ce frumos , creato ! Felicitari pt curajul tau de a-ti exprima sentimentele , mai ales cand vine vorba despre ceva atat de intim.

    RăspundețiȘtergere