17 mai 2012

Totul către nimic...

Nu există zi în viața unui om în care să nu existe un nimic....Aiureli...Nimicuri sunt peste tot..Nimic în tot..totul în nimic...ce înseamnă asta?
Nu demult viața mea s-a schimbat radical.....Nu mulți oameni au înțeles asta.....Unii au plecat de lângă mine fără să le pese ceea ce simt, alții au prins curaj și s-au apropiat de mine fără să mă întrebe dacă vreau...Dar , ce era să-mi mai doresc...ce era să mai uit, să mai vreau....căci investisem totul în oameni ce credeam că mă iubesc....în nimic....Mi se pare ciudat că și timpul ăsta îl investesc tot în nimic...El trece, rănile rămân, viața mă  distruge,,,,.....și dacă mă gândesc la mine simt că înnebunesc...Ascult, învăț, sufăr, mor , dar sunt ceea ce trebuie să fiu...UN OM....
E un vânt infernal....și îmi trec prin cap o mie de gânduri...oare acest vânt nu îmi poate lua sutele de gânduri ce nu-mi dau pace?
Ți se întâmplă des să te cuprină dorul? Dar, dorul de oameni ce te-au rănit?
Ți se întâmplă să plângi , să simți că ți s-au terminat lacrimile, iar atunci să te prăbușești, să vrei să pleci...undeva , departe?
 Mi se întâmplă asta zilnic, în fiecare zi, în fiecare secundă din viața mea...și nu reușesc....Oare ?
Oare cât voi mai vrea să fac tot?
  Căci merg spre un drum gol unde nimeni mă așteaptă și nimic fac.....

2 comentarii: