Viața - filozofia sufletului

Nimic nu este normal. Totul s-a schimbat. Din clipa plecării până în momentul de față. Barierele din viața ta te ajută sau te doboară. Îmi amintesc și acum acea zi. Eram palidă, părului meu îi pierise volumul de altădată. Buzele îmi erau uscate, ochii îndurerați. Colierul de argint era parcă singura comoară, dar s-a rupt și el în timp.  8 septembrie. O zi sfântă. Nimic nu mă mai ajuta, parcă totul se răzbuna, viața se înfuria în fiecare zi. Buimacă de somn trebuia să trec și de acea zi. Trădarea uneori te face puternic și dur. Să pleci și să rămâi orb și surd, mut și paralizat...Viața se schimbă. Oamenii te uită, te lovesc, te trădează și te critică. Nimic nu contează. Fericirea ce aveam s-o pierd și oamenii ce aveam să-i uit m-au schimbat. Nici timpul nu a stat pe loc de dragul meu. Ce trist! Nu-mi vine să cred că deja am 20 de ani. Parcă ieri eram un copil fără griji, doar cu jucăriile pe care le achiziționam zi de zi.  Totul e trădător. Viața te trădează. Dar, poate asta e legea firii. Să fii trădat și să trădezi. Poate că farmecul omului nu stă în hainele de firmă sau mașinile luxoase pe care le coduce, ci în neczurile ce-i zâmbesc și-l așteaptă cu o sete de nestăpânit. Căci totul are un final și un început. Căci dincolo de cuvintele rostite zilnic  se ascund măști teribile. Sub chipul blând ce-l vezi pe stradă și-l conmpătimești zac monștrii incapabili să se trateze de durere. Dar, dincolo de viață ?

      Dincolo de ziua de ieri și de ziua de mâine. Noi, oamenii suntem blestemați să purtăm crucea durerii și nu

avem dreptul să o pasăm asupra altor persoane. 

Căci totul se schimbă. Casă, masă, viață!!!