Femeia mister

Plimbându-mă prin fața blocului meu, din senin  o femeie mi-a apărut în cale. Nu știu de unde și cum, ci doar m-am trezit cu ea în fața mea. Părea agitată, dar totodată nepăsătoare. M-a privit, mi-a zâmbit și brusc m-a prins de mână. Ce voia? M-am speriat! Mă privește cu niște ochi mari și-mi spune „Bucură-te de tot! Viața ta e plină de surprize! Crede-mă, vei atinge tot ce ți-ai propus, dar ai răbdare!”.  Doar nu era să cred o femeie despre care nu știam nimic. Nici acum nu știu, dar...Mă adresez politicos: „Doamnă , vă rog!Nu am timp de glume în dimineața aceasta.” Râde isteric și mă întreabă „Am vorbit eu de glume?”
 Reușesc să scap de sub privirea ei și ajung în stația de autobuz. Din nou femeia aceea. În câteva secunde mă cuprinde de umeri , mă sperie teribil și-mi spune „Crezi că-s nebună , așa-i? Sunt, din asta trăiesc, dar tu eși un om minunat cu multe probleme și fără un membru în familie. Mint?” Am rămas șocată. Cine este această femeie, ce știe și ce vrea? De ce apare în viața mea? Nu am apucat să o întreb nimic, deja  plecase. 
Singurul om din stație mă privește și-mi zice „Stați liniștita! Sunt mulți nebuni în acest oraș!” Dar, eu știu că această femeie tocmai îmi reamintise că nu am tată. Să fi fost doar norocul de a nimeri sau....

„Adevăratul mister al lumii este vizibilul, nu invizibilul”!