Întrebări + răspunsuri = TIMP

Departe de tot, departe de mine am descoperit că timpul are o singură direcție. El nu se mai întoarce și duce cu el evenimentele din universul nostru. Ieri - un copil ce avea în grijă o păpușă sau o mașinuță, iar azi ești un om în toată regula. Ieri te supărai pe oamenii ce ți-au dat viață pentru că nu te lăsau să petreci mai mult timp jucându-te cu prietenii tăi, iar azi ești trist pentru că îi vezi atât de rar sau chiar deloc. Uneori, îmi simt timpul ca atunci când aveam impresia că nu am aer suficient. Nu de puține ori mă confrunt cu acel sentiment de inutilitate și insuficiență. Nu-mi ajunge timpul, nu-mi ajunge un lucru, nu-mi ajung prietenii...Atât de insuficient și valoros e timpul. Și atât de târziu am realizat cât de important, cât de prețios este timpul.  Ce om ciudat cu vise mărețe sunt! Ți se întâmplă să vrei să povestești cuiva despre tine și timp, să-i spui cât de mult te-a schimbat, nu te-a lăsat să accepți bine o schimbare pentru că mereu venea o alta?  Cineva mă întreba cândva ce aș face dacă timpul ar putea fi dat înapoi, ce drum aș schimba, ce direcție aș șterge și ce oameni aș iubi? Această întrebare a venit într-un moment nepotrivit, în acel moment în care existau părinții mei permanent lângă mine, existau acolo și avea cine să mă ajute, să mă certe, motiv pentru care nu mi-a dat de gândit...

Ei, azi simt că e momentul să-mi raspund mie la anumite întrebări și voi începe cu cea referitoare la timp. Așadar, timpule dragă, dacă ar fi cale de întoarcere aș vrea să-mi schimb următoarele : să-mi petrec mai mult timp cu familia mea și să le acord mult, mult mai multă atenție, să insist asupra sănătății tatălui meu, să profit de fiecare moment din viața mea și indiferent de gradul de dificultate să nu clachez, din contră să învăț, să iau totul ca o experiență. Iar, dacă e deja foarte mult, atunci aș vrea doar un singur lucru: să-l mai văd o singură dată pe omul ce mi-a dat viață, să-i stau pe picior așa cum obișnuiam și să-i mărturisesc că sfaturile ce mi le-a dat s-au transformat într-o carte pe care o recitesc de atâtea ori când am nevoie de un prieten și de un ajutor. Dar, timpul trece....Unii rezistă presiunilor atât interioare, cât și exterioare, alții nu. O altă întrebare la care nu-mi pot răspunde este „cum ar fi fost viața mea acum alături de  tatăl meu?”
Nu știu, nici măcar nu-mi pot imagina, nici prietenii mei cei mai buni n-au știut ce să-mi răspundă, dar mă bazez pe timpul ireversibil, ce într-o zi sper să-mi ofere răspuns la toate nelămuririle mele. Căci, nimic nu e mai plăcut decât să fii împăcat cu propriul suflet, să te înțelegi pe tine....Atât de important este și să iubești fiecare felie din viață la timpul potrivit, căci fiecare, chiar fiecare clipă are farmecul ei!