Când zic că mă organizez, razna mai merg drumurile. Deci, nimic zis și totul făcut! :) Sună puțin aiurea să spui că îți plac diminețile, dar culmea este că mie-mi plac. Îmi plac diminețile, pentru că:
- ador cafeau, nu consum multă, ci doar o mică ceșcuță, dar îmi place gustul, mirosul...îmi place cafeaua și cum nu beau la orice oră, dimineața se potrivește perfect cu o cafea;
- nu ratez micul dejun deloc și încerc să fiu la 8 în picioare ca toată ziua să-mi fie organizată. Sâmbăta și Duminica mai sar peste oră :)
- îmi reiau treaba sau încep alte activități
Și sunt multe motive pentru care îmi plac diminețile. Ce-i drept, ziua de Luni este puțin cam dură cu mine, dar și eu cu ea, nu ne înțelegem prea bine, nu există chimia despre care vorbim cu toții.
De altfel, ador diminețile muntoase. Îmi place muntele, iar atunci când merg într-o zonă de munte, diminețile mi se par mai.....curate! Reci? Nu, nici vorbă! Îmi amintesc că am fost în Brașov cu Alin și ne-am cazat chiar în centrul orașului. Ne-am luat cameră cu terasă, iar dimineața, cafeaua era altfel. Frigul se simțea, dar când mă uitam în față și vedeam muntele în toată splendoarea sa, frigul era o amintire. :)
Cred că diminețile sunt frumoase oricât ar fi de „dimineți”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu