Rătăcire

    Și vine vremea câteodată,

Când, din oglinda unei ploi,
     Mireasa inimii uitată îți
face semn de înapoi.
     Ș-atunci te-ntorci în vechea gară
ai gândul că vei revedea
     Acelaș` tren de
odinioară,
din care ai plecat cândva...

Pasiunea mea, invidia altora

Mă întreba acum două zile o prietenă  care sunt schimbările ce au intervenit în viața mea de când mă aflu la Timișoara. Sunt multe. Orice avantaj are un dezavantaj și invers.  Draga mea prietenă, schimbările din viața mea sunt evidente:

• familia mea este formată din 3 persoane (mama, fratele și eu)
• sprijinul de care m-am bucurat în momentele alea, mă bucur și acum, însă de la un număr de persoane mai restrâns, le pot număra pe degete;
• prietenii mei au rămas lângă mine;
• verișoarele cu care am copilărit sunt alături de mine (spre exemplu, varămea care obișnuia să mă lase nemâncată când eram micuță). 
• eu am devenit alt om, sunt slabă, mă bucur de naturalețea mea, îmi ador buclele(ceea ce înainte nu făceam);
• etc   

Nu regret o clipă faptul că am ales Timișoara. Știu, alegerea mi-a fost criticată de multe persoane, chiar din familie. Unii consideră ca Timișoara e un moft, alții știu exact de ce sunt aici. Am fost dezamăgită când persoanele pe care mă bazam m-au lăsat baltă, dar acum le mulțumesc. Acum sunt un om mult mai puternic și cum mulți au vrut să mă vadă la pământ nu s-au putut întrista mai mult decât atunci când mi-au văzut reușitele.
Tristețe mare pe ei!!!!Mă întreb dacă ei ar fi trecut prin ceea ce am trecut eu, ce ar fi făcut? Pentru că deja sunt la pământ, dar dacă ar fi fost în locul meu?

Perla - simbolul iubirii noastre

Lucrurile nu sunt întâmplătoare. Deși, sunt așa mic am adus  fericire imensă  în viața ta și în casa ta. Am apărut într-un magazin și am evoluat în sânul unei familii. Ți-am fost alături când ai îngenunghiat în fața ei, când emoțiile îți provocau palpitații și te-au făcut să-ți pierzi cuvintele. Sunt eu, inelul cu perle ce a trăit alături de tine tot ceea ce era mai frumos.

Pe ea ai cunoscut-o într-un magazin, nu într-unul  de perle, ce-i drept, dar nu te-ai dat bătut până nu ți-a lăsat un număr de telefon și promisiunea că vă veți revedea, la fel cum nu ai plecat  fără mine. Din momentul în care te-a acceptat pe tine în viața ei,  m-a acceptat și pe mine. De atunci mă bucur de mângâierea și atenția  ei zilnică.  La scurt timp am sesizat pe gâtul ei subțire si minunat un colier cu perle. Am fost trist! M-am simțit o perioadă neglijat, pentru că acest colier i-a captat toata atenția. Desigur, și eu am rămas vrăjit de el, de câtă putere avea asupra ei. Îi oferea strălucirea unui soare și zâmbetul unei prințese.

Nu se plictisea să-l privească. În sfârșit, a sosit și ziua cea mare. Ziua în care ați pășit în lăcașul lui Dumnezeu, ziua în care v-ați jurat iubire eternă, ziua în care v-ați unit destinele pentru totdeauna și în care ați devenit doi într-unul. Deși, la început am fost trist și gelos pe colier, în timp am devenit cei mai buni prieteni. Cu toții au fost frapați de frumusețea voastră, de voi, dar și de noi. Perlele îi conturau frumusețea nemaiîntâlnită iubitei tale soții. Când i-ai cuprins mâna într-a ta am simțit emoțiile și sentimentele ce vă legau, iar când ai luat-o în brațe, colierul a picat blând pe umărul tău. V-am fost alături, eu , inelul cu perle, împreună cu prietenul meu, colierul în acea zi minunată. M-am simțit vinovat pentru că am avut un moment de gelozie, însă acesta a reapărut în viața mea și a prietenului meu la scurt timp. Într-o zi am tras cu urechea  si te-am auzit când ai spus că îi vei aduce alte cadouri cu perle. Broșa si brățara cu perle aveau să devină noii noștri prieteni. Ne-am înfuriat îngrozitor! Chiar nu vă mulțumeam?

Într-o seară, colierul mi-a mărturisit că te-a auzit când îți pregăteai un discurs. „Oricâte cadouri ți-aș oferi nu sunt suficiente. Îți mulțumesc pentru că mă iubești, pentru că m-ai acceptat așa cum sunt și mă iubești pentru ceea ce sunt, chiar și atunci când las capacul de la pasta de dinți desfăcut. Azi, mi-ai dat o a doua veste ce mi-a schimbat viața. De azi,  numai sunt doar   un soț, ci și un tătic fericit. Draga mea, știu că cel mai mare cadou ești tu, dar această broșă ți-o dăruiesc pentru a-ți aminti de ziua în care mi-ai dat această  veste minunată, iar brățara ti-o dăruiesc pentru că îmi dai șansa în fiecare zi să mă trezesc lângă tine și să îți spun te iubesc în fiecare clipă a vieții.  Am vrut ca și acestea să fie  cu perle, pentru că perlele simbolizează iubirea noastra.  Amintește-ți, draga mea!”

 Abia acum am înțeles cu ce prilej i-a oferit soțul o brățară și o broșă soției lui iubite.  Deci, noi ne  lărgim cercul de prieteni, iar familia așteaptă un nou  membru. Dragă colierule,  trebuie să ne cerem scuze pentru egoismul nostru și să-i acceptăm pe cei trei membri, pentru că sunt sigur că în ziua în care bebelușul ne va atinge inconștient, soția lui se va bucura din nou de alt cadou cu perle.

 „ Cu cât mai multe perle, cu atât mai multă iubire!”

 Acest articol a fost scris pentru:
Campania Cadourisiperle.ro(Blogawards 2013)

The Symposium of Students in English

În jur de 100 de tineri cercetători, studenţi şi masteranzi, au participat la cea de-a optsprezecea ediție a simpozionului studențesc The Symposium of Students in English, care s-a încheiat, azi la Timișoara. În cadrul simpozionului, tineri cercetători din Alba Iulia, Cluj, Craiova, Oradea şi Utrecht au susţinut lucrări în domeniul anglicisticii și al americanisticii. De altfel, au avut loc  workshopuri , dezbateri, precum şi  evenimente culturale.          Organizată de Departamentul de Limbi și Literaturi  Moderne  al  Facultăţii  de  Litere,  Istorie şi Teologie de la Universitatea de Vest, cea de-a optsprezecea ediţie a simpozionului studenţesc naţional  a reprezentat o bună ocazie pentru organizatorii voluntari de a-şi dezvolta abilităţile de a munci în echipă şi de a lucra la dezvoltarea un proiect, abilităţi care le vor fi utile în cariera pe care o vor urma după absolvire. Participanții s-au bucurat de prezența  scriitorului  irlandez Philip Ó Ceallaigh, care a citi din cărțile sale  vineri , la Porto Arte.  În plus, azi, acesta a susținut  și o prelegere despre Saul Bellow, la Universitatea de Vest.

Se repetă istoria

E târziu. Mereu a fost târziu. Pentru mine totul a întârziat și am dus parcă asupra mea un blestem ce nu mai ia sfârșit. M-am săturat să fiu omul acela care să dăruiască, dar să nu primească, acela care să zâmbească și de fapt ....Da...Oamenii sunt niște „chestii” cărora nu le pasă decât de ei....Viața e o drăcie care te distruge în fiecare zi, viața este lecția care mi-a pus capac.

Vreau să mă deconectez de la tot, vreau să mă regăsesc... în caz contrar, voi fi învinsă, iar eu nu mă știu decât învingătoare....

Lecție de viață

Lecția de viață este asemenea unei misiuni pe care omul a primit-o la naștere și trebuie să o rezolve pe parcursul întregii vieți.
Fiecare persoană primește câte o lecție în astă viață. Nu de puține ori aud „vai, câte lecții mi-a dat viața asta”.! Nimic în viața asta nu este întâmplător. De pildă, lecțiile de care avem parte pot avea sau nu, un rezultat benefic. Însă, rezultatul acestora depinde doar de noi. Spre exemplu, am întâlnit oameni cu lecții de viață dure, foarte dure și nu s-au dat bătuți.  Au plâns, au suferit, au căzut, dar sunt sunt în picioare. Au rezistat!!!  Dar, și oameni care au considerat că dacă viața le-a dat lecții dure ea nu mai are rost și încep să se distrugă încet, dar sigur.

Dar, lecția ta de viață care e?
Lecția mea a început cu mult timp în urmă, nu-mi amintesc exact când și unde.  Sau, mai bine spus nu îmi amintesc care a fost prima lecție. Însă, știu că una dintre ele mi-a marcat viața și probabil acel gen de lecții ne fac mai puternici, sau ne distrug. Totul depinde de noi. Decesul tatălui meu a fost o lecție dură, a fost cea mai dură lecție, dar eu am ieșit cumva din acea durere și am văzut esența lecției. Am învățat să nu renunț niciodată, pentru că orice sfârșit este un nou început. Am avut tentații să renunț la multe lucruri, dar ceva nu m-a lăsat. Acel ceva a fost voința mea, voința de a învinge și nu de a mă lăsa învinsă. Te poți plânge de nenorocul tău mult timp, dar nu așa va interveni binele în viața ta. Tu ești responsabil de ceea ce faci, de ceea ce simți,  de ceea ce spui. Tu ești arhitectul propriului destin!
Viața mi se pare un test grilă. Dumnezeu îți dă mai multe opțiuni, iar tu alegi, deci nu mai e Dumnezeu responsabil de alegerile tale. Și, cum  în lumea în care trăim este  foarte dificil să alegem, noi, oamenii, ne grăbim și luăm deciziile mai puțin bune.
Așadar, atenție! Nici eu, nici ei, nici Dumnezeu, nimeni de fapt, nu este responsabil pentru ceea ce pățești tu. Tu,doar TU ești stăpânul tău!!!
Iar, dacă urmează să mi se spună ”Greșești”!! Ei, bine!  Această greșeală m-a ajutat să fiu ceea ce astăzi sunt și sunt fericită....
Ești ceea ce vrei să fii!

Momente din viață

        Momentele din viața noastră rămân asemenea unor monumente ce vor fi făcute scrum, sau nu.  Îmi amintesc de mine în trecut, de acea persoană mai mult tristă, prinsă în ghearele unui monstru.
                                                                                  Brusc, am realizat cât de important este să zâmbesc, să trăiesc, să deschid ochii și să-mi dau seama că  acum responsabilitatea este ceva ce trebuie manifestat și față de cei din jururl meu.  Sunt momente în care retrăiești clipele trecutului, însă nu mai au valoarea aceea. Cu ochii ațintiți spre viitor și totuși, trăind prezentul mi-am reamintit că acum, aproape un an mi-am schimbat viața. De fapt, viața mi s-a schimbat cu multă vreme în urmă, însă schimbarea din acea luna de mai, din acea zi de 26 mi-a adus noroc. În urmă cu un an viața mea devenise un munte de grăsime, eu devenisem un balon, gata să se spargă. Teama de medici m-a costat, dar voința m-a ajutat. Nu mi-a fost prea ușor să mănânc 200g/zi, dar nici prea greu, ținând cont de faptul că nu mâncam în exces, deci...lucrurile nu au fost mega dificile, dar nici floare la ureche.
Dar, ce mai contează? Când te gândești la tine, la sănătate și chiar mă motiva trecutul meu să redevin omul ce am fost. Omul acela plin de energie, de curaj, de frumusețe. Pierdusem totul, doar din cauza greutății. Azi, însă lucrurile s-au schimbat. Nu azi, ci de un an, dar, având în vedere faptul că mai e puțin și se împlinește un an de când mi-am schimbat stilul de viață, mănânc și trăiesc sănătos. Asta am învățat! Asta vreau să transmit și altora. Pentru că, deși nu eram obeză, dar fiind și scundă nu aveam avantaje prea mari, mă simțeam dată la o parte. Genul acesta de oameni au de suferit. Din păcate, nu-și dorește nimeni kilograme în plus, unii avem probleme care trebuie luate în mâini devreme, la alții problema este programul. Eu, de exemplu îmi făceam griji cum o să mănânc ciorbă, friptură și salată la ora 14, dacă sunt la facultate. Sunt persoane care lucrează, au un program plin, dar mesele se pot decala, pot fi înlocuite, prin urmare , nu este imposibil.

O mare greșeală este înfometarea. Slăbim 5kg în 3 luni și punem 10kg într-una singură. Foarte multă lume mă întreabă cum am slăbit. E adevărat, am ținut un regim alimentar pe o perioadă de 3 luni foarte strict, dar nu doar acel regim, ci și sport. N-am fost la sală, dar am făcut camera spațiu de zumba, de alergări, abdomene etc.  E adevărat, nu doar camera mea devenise spațiul unde-mi desfășuram activitatea, ci și camerele de hotel. Anul trecut , fiind în practică la București îmi făceam sute de griji că mă voi îngrășa, despre cum voi mânca. Eiii....n-a fost problemă.  Mâncam și dansam. Chiar mi-e dor de acele zile.
Ăsta e doar unul dintre momentele ce mi-au schimbat viața, ce m-au schimbat. Cu siguranță, fiecare   vârstă are farmecul ei, problemele ei, dar, până la urmă asta e viața.

Unui om îi este mai ușor să înțeleagă anumite lucruri dacă îi sunt împărtășite cu drag.

Întreaga viaţă fizică funcţionează în concordanţă cu legile naturale. În clipa în care-ţi aminteşti aceste legi şi le aplici, stăpâneşti viaţa la nivel fizic. Ceea ce ţie îţi pare a fi pedeapsă - sau ceea ce numeşti rău sau ghinion - nu este altceva decât o lege naturală care se manifestă.

Dulce mai e povara cadourilor

Încă de pe vremea copilăriei iubeam cadourile. Fie ele de dimensiuni mari sau mici, pe mine mă mulțumeau toate.  Ajunsă la vârsta de 20 de ani gusturile s-au schimbat. Îmi place să primesc cadouri, poate și de aici numele de „omul cadourilor”, însă lucruri simple, lucruri mărunte.  Acum că am văzut aceste minunate produse de pe cadouri Emma am decis să-mi sun prietenul și să-i reamintesc că supărările provocate au un preț. Am decis și prețul! Un ceas de mână, un portofel și o trusă de fard!?. Până la urmă,  nu este cine știe ce?!
 Hmmm!! Ar fi fost prea simplu să am doar eu pretenții. Prietenul meu a spus: „Te voi suna în cinci minute”. Normal, mă cuprinsese o fericire de parcă mi s-ar fi îndeplinit dorința.

 Îmi sună telefonul, iar discuția  a avut traseul următor:
”Spui că supărările ce ți le aduc au un preț?!Ok! Uită-te pe acel site care ți-a dat idei de cadouri și vezi că sunt și pentru bărbați”
”Poftim? (zic eu) . Câtă nerușinare, de parcă eu îl supăr zilnic. Uite, eu te supăr mai rar, deci la tine un singur cadou. Ce spui?”
”Decât deloc! (spune el). Vreau butoni de argint. Iar, acum trebuie să merg la muncă, te sun când am timp. Sper că ai înțeles mesajul!”

Am rămas șocată. Dar, știu cum voi scăpa.Am să-l provoc pe el să mă supere și altfel eu nu voi da nimic, deși n-ar strica un mic,  cadou .  Poate că îi voi face o surpriză chiar pentru o zi petrecută împreună. Cred că un nou ceas de mână l-ar încânta. El e la fel ca mine. Se bucură și de cele mai mărunte lucruri. De fapt, amândoi suntem ca două pahare de cristal. Împreună stralucim puternic de fericire.
Și cred că voi renunța la egoism și-l voi ruga să analizăm produsele Emma.  Nu ne-ar strica în casă o vază, o statuetă etc.
Stând acasă fără să mă deranjez, să-mi bat capul cu diverse produse din  toate magazinele, pot frumos să mă relaxez, căci produsele sunt livrate în 24h. Nu-i așa că e frumos?
Și, chiar surpriza pentru iubitul meu va ajunge imediat, trebuie doar să mă decid.
Produsele de pe Cadouri Emma îți face viața mai frumoasă și liniștită.


Acest articol a fost scris pentru :

Campania Cadouri Emma (blogawards 2013)

Dar din dar se face rai

 Zi de zi aud vorbindu-se  despre  diverse campanii care aduc fericire și zâmbet oamenilor. Stând  la semafor așteptând  să apară culoarea verde pentru a putea traversa mi-am amintit că urmează ziua de naștere a unui bun amic. Și, ce este mai frumos decât un cadou minunat dăruit din toată inima? 

Iar, cum amicul meu este un devorator de cărți am decis că acestea reprezintă cadoul potrivit,  două cărți! Dar, ce cărți? Prietenii adevărați știu ce sa dăruiască și cum să primeasca. Cum eu am devenit o fericită prin campania „E usor să dăruiești” pentru că ma delectez cu diverse produse, de la literatură la grădinărit, mi-am propus să-i ofer două cărți de care are nevoie și pe care le va gusta din plin.
Cărțile sunt mici, atât din punct de vedere al formatului , cât și al numărului de pagini, poate fi purtată oriunde, oricând.
Oamenii in general au nevoie de sfaturi și de prieteni, iar cărțile pot fi și una și alta. Ce va spune prietenul meu când va primi  două cadouri diferite din punct de vedere al conținutului?  Bărbăție și dietă? Hmmm!! Sunt curioasă să-i vad reacția!

Cum nu e greu să primești, nici prea dificil nu e să dăruiești. Trebuie doar să-ți cunoști destinatarii. Dar, eu am avut un noroc nemaiîntâlnit. Nu numai că îmi cunosc foarte bine destinatarul, dar am avut și de unde să aleg!






Acest articol a fost scris pentru  campania:

E usor sa daruiesti! (blogawards 2013)