Ce este asta?

Suna aiurea daca spui cuiva ....dar , cum sa nu spun cand sunt moarta de frica....Stau in pat....incerc sa dorm, nu pot ...vorbesc cu un prieten la telefon,....Mi se pare mie sau bate cineva la usa, ii zic prietenului.....Merg la usa...usa deschisa....si becul in dormitor aprins...Cum?????Omg...Sunt socata.....Cum?........

Somn.....De unde?

Hello!! Stau pe facebook si ma rog sa ma ia somnul....de unde?...Oare de ce ma mir?Cafea, cola....Ma bantuie gandul ca vine sesiune.....si asta imi provoaca insomniiiiiiiiii.......Nici chef de scris n-am...nici somn....nici ....nici....

Prietenia....Ironia prieteniei.....

Hmmmm!!! Hello, în primul rând......Ghici de ce am ales acest titlu....???Am ales acest titlu pentru ca anumite persoane pe care eu le-am considerat importante nu fac altceva decât sa-mi dovedească , ca nu valorează nimic...Nici nu mă mai mir..Când eram mică, pe la 3-4 ani cu toții puteau spune că sunt cel mai rău copil pe care  l-au cunoscut vreodată...De ce? Nu suportam să pierd sau să fiu bătută....Eram mică și rea....Acum , la 19 ani.....poate sunt și rea, dar am alte concepții, adică nu fac ceea ce mi se face.....pentru că pentru mine „răzbunarea este arma prostului„...iar eu cum am zis...nu sunt geniu, dar pot deveni....dar mă consider un om corect, inteligent....am câteva calității remarcabile....Din  păcate oamenii la care eu țin nu mă apreciază...și chiar dacă nu vrei tot doare...doare pentru că trăiești cu ei, dormi lângă ei, mănânci cu ei......de fapt, au devenit familia ta.....Aiurea.....avea răposatul de tati dreptate când zicea„ Nimeni niciodată nu te va iubi mai mult ca mine și mama ta„...Corect!Credeam ca aceste persoane vor realiza ce înseamnă săp tratezi un om așa, fără să-ți facă ceva....dar? Ce-mi pasă....știu ce am de făcut.....Pun mâna învăț ....mă angajez....și nimic altceva....până la urmă oamenii din jurul meu nu au habar ce pot face eu.....Să fie sănătosi....Ironia prieteniei este că presupușii prieteni...când nu mai au nevoie de tine te dau la o parte.....sau „când ne convine de tine....bine, când nu, nu..,...ele-s 2 eu una...și....Până la urmă...am amintirea unui tată minunat și sfaturile ce ma ajută și acum....si toată viața mă vor ajuta....și mai am o mamă (the best friend)...și fratele meu....Sunt o norocoasă.....chiar dacă acum ”prietenii mei”....mă tratează așa....asta este IRONIA PRIETENIEI...

Totul către nimic...

Nu există zi în viața unui om în care să nu existe un nimic....Aiureli...Nimicuri sunt peste tot..Nimic în tot..totul în nimic...ce înseamnă asta?
Nu demult viața mea s-a schimbat radical.....Nu mulți oameni au înțeles asta.....Unii au plecat de lângă mine fără să le pese ceea ce simt, alții au prins curaj și s-au apropiat de mine fără să mă întrebe dacă vreau...Dar , ce era să-mi mai doresc...ce era să mai uit, să mai vreau....căci investisem totul în oameni ce credeam că mă iubesc....în nimic....Mi se pare ciudat că și timpul ăsta îl investesc tot în nimic...El trece, rănile rămân, viața mă  distruge,,,,.....și dacă mă gândesc la mine simt că înnebunesc...Ascult, învăț, sufăr, mor , dar sunt ceea ce trebuie să fiu...UN OM....
E un vânt infernal....și îmi trec prin cap o mie de gânduri...oare acest vânt nu îmi poate lua sutele de gânduri ce nu-mi dau pace?
Ți se întâmplă des să te cuprină dorul? Dar, dorul de oameni ce te-au rănit?
Ți se întâmplă să plângi , să simți că ți s-au terminat lacrimile, iar atunci să te prăbușești, să vrei să pleci...undeva , departe?
 Mi se întâmplă asta zilnic, în fiecare zi, în fiecare secundă din viața mea...și nu reușesc....Oare ?
Oare cât voi mai vrea să fac tot?
  Căci merg spre un drum gol unde nimeni mă așteaptă și nimic fac.....

Nici prea lentă , nici prea rapidă...? SESIUNEA

Hello!
Ieri am scris ceva destul de trist...Dar, cum azi nu mai este 15 mai ...voi fi mult prea bucuroasă să povestec cum am petrecut această zi...
M-am trezit nici prea târziu, nici prea devreme...la 10:30...Mi-am luat o cafea si ceva să mănânc și am deschis laptop-ul ..bazându-mă pe ideea că voi citi ceva știri ...dar, de unde? Intru pe facebook...și ce să văd ....14 iunie, examen,.....OMG...reacția unei studente din primul an...OMG....deja?
Deja, dar ce să mai aștept?
Și uite așa vine sesiunea....peste noi ca zăpada ....nu știm de ce să ne temem....de ziua când vom da examenul...sau de ziua când vom afla rezultatul...Oare?


Tu , student, etc, etc....de ce te-ai teme?


Eu nu mă tem.....decât de faptul că trebuie să fug la seminar....deci?

ș......ș...șș

Succes...și celor ce au sesiune...și mieȘ:!: d:d

15 mai....

Ce înseamnă pentru voi 15 mai? Ei bine, probabil....nimic...15 mai  reprezintă o zi specială pentru mine .În primul rând, azi este ziua de nașteren a  bunicului din partea mamei, ziua de naștere a colegei mele de apartament...Zi destul de frumoasă...Însă,....15 mai este ziua care mi-a luat tatăl pentru totdeauna....Acel om puternic și minunat, plin de viață și mândru de mine , fratele meu și de mama mea s-a stins din viață în această zi..De fapt, anul trecut 15 mai a picat duminica....Tatăl meu a decedat de ziua socrului lui și i s-a făcut parastas de ziua tatălui lui. Ne-a părăsit când aveam cea mai mare nevoie de el....Mă întreb în fiecare seară cum ar fi fost dacă l-aș fi sunat de aici , din Timișoara și aș fi vorbit cu el...Nu am crezut că o să ajung să plâng de dor....Îmi e atât de dor de omul ce l-am iubit.....Și mă gândesc cum să rezist pentru mama și fratele meu...Afară plouă , iar în sufletul meu va fi mereu o ploaie interminabilă.....Mereu voi avea nevoie de părintele meu....omul care mi-a dat viață, care m-a crescut și care a fost alături de mine tot timpul....Tatăl meu, prietenul meu, modelul meu, eroul meu....această zi mi te-a răpit fără măcar a-ți mai putea vorbi....de ce..NU ȘTIU...și cum să-mi stăpânesc lacrimile și dorul de striga„tată„?

O nouă zi....

O nouă zi și un început de săptămână......Dimineața de luni s-a mutat la mine la ora 12:00...Am și de ce ...Aseară am fost la ceremonia de premiere a festivalului Timishort...Și mi-a plăcut....Îmi dau seama  de faptul că participând la multe evenimente gen:ceremonii, lansări de carte,etc....câștig experiență, învăț multe lucruri noi...și ...totodată realizez cât îmi place ceea ce fac...Revenind..După ceremonie am ajuns acasă mi-am luat laptop-ul în brațe și mi-am zis „Spor la treabă” Așa a trecut timpul și s-a făcut ora 03:00 dimineața.. Nu am băgat de seamă. Am pierdut noțiunea timpului. Când fac ceva din plăcere uit de ceas și mă concentrez ca totul să-mi reușească și chiar dacă proful îmi va face  mici sau mari observații  referitoare la articolul scris nu mă voi supăra pentru că mi-a trecut timpul în modul acesta Sunt zile ca acestea când mă trezesc cu atâta poftă să lucrez, să învăț....dar am și zile proaste....Mereu mă pierd în detalii.....Până acum ziua de luni a fost minunată...M-am trezit, mi-am recorectat tema , am trimis-o, apoi mi-am luat o cafea și am citit două știri printre rânduri...Nu am fost așa prinsă de ele...și ....m-am apucat de gătit că tot am rămas fără mâncare....Mă gândesc ca mai târziu să mă apuc să citesc ceva pentru sesiune...sper ca între timp să nu mă răzgândesc....Cred că săptămâna asta voi profita de ea ca să treacă mai repede....aștept ziua de vineri cu nerăbdare să ajung și eu acasă.....la Gorjul meu frumos......că știți voi: „Nu-i român cum e olteanul /Nici oltean cum e gorjeanul„

Bună dimineața!

Morning! Duminică dimineața! M-am trezit la 8 și mi-am verificat emailul...Ce credeți? Am primit un post? Din păcate postul nu este în același oraș în care studiez, motiv pentru care a trebuit să renunț...Dar, sper ca asta să nu-mi strice ziua...mi-a fost de ajuns cea de ieri....Mi-am amintit cât de fericită am fost cândva...Am pus în balanță trecutul și prezentul și am ajuns la concluzia că nu mai prea are rost să trăiesc....Aiurea...nu cred că a avut vreodată rost....Mă doare sufletul când mă gândesc la cei ce îi iubesc, iar ei  nu ezită să rănească, dar nu mai vreau să îmi pese...Hmmm.....azi....am treabă...Tre să merg la festivalul Timishort...Vor fi premierele...Urmează să fac cronică de festival..Habar n”am cum! Dar , sunt sigură că mă voi descurca”
O zi faină........Și sper să ajung pe acasă weekend-ul viitor!:)







P.S Dacă aveți sugestii...I”m here

Ce să fie oare?

Vise, iluzii, speranțe....toate distruse...Așa simplu se distrug ....Ce să fie oare?Să fie de vină oamenii care au prea multe vise? Sa fie cei ce au iluzii și spernațe ?Să fie oare cei ce le distrug?
Nimic în astă lume nu este întâmplător, iar cineva îmi spunea pe facebook că „întmplătorul este nimic„, oare? O zi faină de sâmbătă m-a adus din nou aici....Stând și căutând pe net diverse lucruri am zis „Hai frate să mai scriu ceva că mai e puțin și intru in sesiune„..„ Ce repede trece timpul....Nici nu am realizat  cum și cât. Sunt momente când îmi vine să plec de aici cu primul avion, tren, mașină ce-o fi, dar există mijloc de transport pentru o lume mai bună. Mi s-a luat de oamenii aștia care nu sunt capabili decât să facă rău...Și cum? Simplu, își bat joc de viitorul altora pentru a și-l construi pe al lor..De ce?De ce nu își pot face un viitor fără să distrugă altul?.....Poate că cea mai bună lume este și va fi mama mea....Omul ăsta blând și calm mă ascultă mereu (chiar dacă nu-mi și dă dreptate mereu) este lângă mine sufletește când toți presupuși mei colegi mai aruncă din când în când cu noroi în mine și se oftică pentru că nu pic, că nu cedez....Nu pot ceda,....nu voi face asta niciodata.....ce sa fie oare ce mă ține mereu în picioare? O să sune aiurea, dar cred că tatăl meu este ....Îmi este dor de acel om puternic , care nu aș fi crezut că o să plece vreodată din viața mea, motiv pentru care vreau sa cred ca am puterea cu care el a dus o boala 14-15 ani...putere de a face față la tot și toți. Sunt sigură ca în fiecare dintre noi există ceva puternic...Unii au puterea de a distruge, dar nu această putere este de ajutor ....ci , puterea vindecării....Mă simt norocoasă , pentru că încet , încet îmi răspund singură la întrebarile ce le-am adresat altora cândva și mi-au întors spatele....Mă simt un om minunat, pentru că am multe vise și știu că am puterea să le pun pe picioare....Nu știu multe, pentru că în fiecare zi învăț ceva....Sunt un copil orfan de tată de aproape un an, dar sunt norocoasă că am o mamă și un frate....Nu sunt un geniu, dar pot deveni.....Nu renunț la vise, doar pentru că cei din jur nu cred în ele/....Nu renunț să cred doar pentru ca „prietenii„ mei își dau arama pe față zilnic.....Ce să fie oare?
E timpul.....e medic....prieten....durere, bucurie, dragoste , ură......dar timpul este totul...iar eu mai am timp de multe.....Fă-ți timp și mergi înainte!....